Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Aproximativ o gospodărie din cinci din România se află în situație critică după plata facturilor la energie, conform datelor prezentate de Bankwatch România.
- Sărăcia energetică este descrisă ca un fenomen complex ce depinde de venituri, starea locuinței și costurile de încălzire, nu doar de valoarea facturilor.
- În Cluj, costurile ridicate ale chiriilor și lipsa unor măsuri specifice complică situația persoanelor afectate de sărăcia energetică.
În cadrul unui eveniment organizat de Asociația Bankwatch România la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din Cluj-Napoca, au fost prezentate date privind sărăcia energetică. Potrivit sursei, aproximativ o gospodărie din cinci din România se află într-o situație critică după achitarea facturilor la energie. Specialiștii au menționat că acest fenomen include și alte aspecte, precum locuințe cu izolație deficitară sau incapacitatea de a menține temperaturi suportabile.
Indicatori și complexitatea fenomenului
Andreea Vornicu, reprezentant al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), a declarat că sărăcia energetică este un fenomen complex care nu poate fi evaluat printr-un singur indicator. Printre metodele de monitorizare se numără indicatorul Low Income, High Costs (LIHC), utilizat pentru a identifica gospodăriile cu venituri mici și costuri energetice mari. Un alt criteriu vizează familiile care alocă mai mult de 10% din bugetul total pentru energie.
Situația specifică din Cluj și mediul rural
În județul Cluj, problema este influențată de costurile ridicate ale chiriilor și de absența unor măsuri adaptate nevoilor chiriașilor. În mediul rural, specialiștii au semnalat că un consum redus de energie poate ascunde faptul că familiile limitează încălzirea la o singură cameră pentru a economisi. De asemenea, s-a menționat riscul utilizării deșeurilor textile pentru încălzire, fapt ce poate genera emisii poluante.