Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Leonardo Badea (BNR) propune conceptul de „decalaj Azazel” pentru a descrie discrepanța dintre progresul tehnologic rapid și capacitatea lentă de guvernanță și reglementare.
- Sursa estimează că investițiile în AI ar putea crește inițial datoria publică, dar ar putea genera un multiplicator fiscal mai mare decât investițiile în infrastructură, contribuind la sustenabilitatea economică pe termen lung.
- Simulările economice arată că creșterea investițiilor în capitalul organizațional poate ajuta la reducerea riscurilor sistemice generate de decalajul dintre tehnologie și capacitatea de control.
Leonardo Badea, reprezentant al BNR, a introdus conceptul de „decalaj Azazel” pentru a ilustra asimetria dintre viteza de achiziție a noilor capacități tehnologice și viteza de dezvoltare a normelor, instituțiilor și a responsabilității necesare pentru utilizarea acestora. Această analogie, inspirată dintr-un mit religios, este aplicată în contextul expansiunii inteligenței artificiale. Potrivit sursei, dacă productivitatea indusă de tehnologie crește mult mai rapid decât capacitatea de reglementare, pot apărea riscuri sistemice cu caracter disruptiv.
Cadrul legislativ european
În contextul reglementării tehnologiilor emergente, sursa menționează adoptarea, în anul 2024, a Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act). Implementarea acestuia a început în anul 2025, fiind descrisă ca un pas important pentru asigurarea unei tranziții ordonate și pentru protejarea drepturilor fundamentale, în funcție de gradul de risc al sistemelor de AI.
Impactul asupra datoriei publice și economiei
Analiza indică faptul că, deși inteligența artificială ar putea contribui inițial la creșterea datoriei publice, investițiile în acest domeniu ar putea finanța capitalul productiv necesar pentru sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Sursa sugerează ipoteza că investițiile publice în tehnologii AI ar putea genera un multiplicator fiscal mai ridicat comparativ cu investițiile standard în infrastructură.
Simulări economice și capital organizațional
Prin utilizarea unui model de creștere de tip Solow cu o funcție Cobb-Douglas extinsă, au fost simulate scenarii de dezvoltare. Unul dintre acestea, numit scenariu de dezvoltare complementară, presupune că intensificarea efortului investițional în capital organizațional (creșterea ponderei acestuia de la 4% la 10% din producție) poate contracara decalajul tehnologic și poate limita riscurile asociate.
