Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Alexandru Rogobete a criticat programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan, numindu-l o „listă de dorințe” fără obiective economice sau strategice clare.
- Fostul ministru a semnalat deficiențe majore în sănătate, inclusiv un deficit de aproximativ 30.000 de medici și un timp de așteptare pentru medicamente inovative de circa 950 de zile.
- Rogobete a criticat implicarea unor figuri precum Cristian Ghinea în elaborarea programului și a făcut referire la voturile lui Mureșan din Parlamentul European ca fiind contrare intereselor naționale.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a formulat critici la adresa persoanelor implicate în pregătirea programului de guvernare pentru premierul desemnat Siegfried Mureșan. Rogobete a comentat posibila implicare a lui Cristian Ghinea în grupul de lucru, exprimându-și scepticismul față de capacitatea acestuia de a gândi strategic programul. De asemenea, acesta a făcut o observație referitoare la activitatea lui Siegfried Mureșan în Parlamentul European, afirmând că voturile sale publice indică o poziționare contrare intereselor României. Totodată, a făcut o mențiune ironică la adresa lui Raluca Turcan în contextul rolului său la Ministerul Educației.
Lipsa obiectivelor concrete în programul de guvernare
Potrivit declarațiilor lui Alexandru Rogobete, documentul propus de noua echipă guvernamentală nu conține obiective strategice sau economice clare, fiind comparat cu o „listă de dorințe”. Fostul ministru a criticat utilizarea unor formulări vagi, precum „când economia o va permite”, considerându-le inadecvate pentru un program de guvernare. Rogobete a exprimat, de asemenea, îndoieli privind susținerea parlamentară pe care o va primi Siegfried Mureșan.
Problemele critice ale sistemului de sănătate
În ceea ce privește sectorul sanitar, Rogobete a semnalat că programul de guvernare nu abordează suficient probleme precum deficitul de personal medical, mecanismele de finanțare a spitalelor și accesul la medicamente inovative. Acesta a menționat un deficit de aproximativ 30.000 de medici în România și a criticat menținerea blocării posturilor. Un alt punct ridicat a fost discrepanța privind accesul la tratamente noi: în România, procesul poate dura circa 950 de zile, în timp ce media europeană este de aproximativ 120 de zile. În final, a susținut că viziunea de continuare a reformelor anterioare se bazează pe reduceri semnificative de resurse.
