Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern declanșat de Ordonanța de urgență nr. 38/2026 (SAFE).
- Sesizarea a fost depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, argumentând că Guvernul a legiferat după ce îi fusese retrasă încrederea prin moțiune de cenzură.
- Curtea a amânat decizia privind cererea Avocatului Poporului referitoare la neconstituționalitatea aceleiași ordonanțe.
Curtea Constituțională a admis sesizarea privind un conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern, legat de emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 referitoare la Programul SAFE. Conform informațiilor furnizate de sursele publicația citată și publicația citată, sesizarea a fost depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Biroul de presă al CCR a confirmat oficial admiterea sesizării.
Argumentele sesizării privind atribuțiile Guvernului
Sesizarea susține că Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după demiterea sa prin moțiune de cenzură pe data de 5 mai 2026. Conform documentelor, un executiv interimar are competența de a asigura doar administrarea curentă a treburilor publice, fără a exercita atribuții de legiferare delegată. În sesizare se menționează că Guvernul ar fi extins proiectul ordonanței prin adăugarea a 12 articole noi în dimineața zilei de 5 mai, ziua votării moțiunii de cenzură, iar publicarea în Monitorul Oficial a avut loc pe 8 mai 2026.
Situația cererii Avocatului Poporului
În paralel cu sesizarea Parlamentului, Curtea Constituțională a amânat decizia privind cererea Avocatului Poporului, Renate Weber, prin care se solicita constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență SAFE. Avocatul Poporului a atacat actul normativ în luna mai, invocând încălcări ale prevederilor privind statul de drept, securitatea juridică și dreptul de proprietate.
Impactul asupra Programului SAFE
Programul SAFE implică o alocare de circa 16,7 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 9 miliarde de euro sunt deja contractate. Aceste resurse sunt descrise ca fiind împrumuturi cu o dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani, cu rambursarea începând din anul 2035. Potrivit surselor, o eventuală declarare de neconstituționalitate a ordonanței ar putea pune în pericol contractele semnate, în special cele care depind de mecanismele de expropriere sau preluare de active introduse prin acest act.
Galerie foto
