Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Curtea Constituțională a respins sesizarea prim-ministrului interimar Ilie Bolojan privind plata a 4,8 miliarde de lei pentru restanțele salariale ale magistraților.
- Judecătorii CCR au concluzionat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
- Guvernul a contestat decizia Curții de Apel București care obliga plata drepturilor salariale restante prin rectificare bugetară.
Curtea Constituțională a respins, miercuri, 7 octombrie 2026, sesizarea prim-ministrului interimar Ilie Bolojan referitoare la plata restanțelor salariale ale magistraților. Judecătorii au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, conform informațiilor furnizate de oficialii CCR pentru AGERPRES. Sesizarea a fost considerată neîntemeiată.
Contextul disputei financiare
Disputa vizează sume de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Guvernul a solicitat intervenția Curții după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat în primă instanță un proces pentru plata unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv. Anterior, la data de 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea depusă de ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata acestor restanțe, inclusiv prin rectificare bugetară.
Termene de executare și penalități
Hotărârea instanței de primă instanță prevede un termen de executare de 10 zile de la beenefinitivitate. În cazul întârzierii, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi, ceea ce ar însemna circa 48 de milioane de lei pe zi, raportat la suma totală menționată de premierul interimar. De asemenea, instanța a stabilit o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Argumentele Executivului și ale ÎCCJ
În iulie, premierul interimar a susținut că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice, considerând intervenția o ingerință în activitatea Guvernului. El a argumentat că obligarea Executivului la alocarea de fonduri pentru un singur sector ar putea afecta echilibrul bugetar național. Din partea ÎCCJ, reprezentanții au susținut că instanțele pot obliga instituțiile publice să achite drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, menționând că astfel de obligații au mai fost stabilite anterior.
