Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- România așteaptă vineri decizia S&P Global Ratings, ratingul actual fiind BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, la o singură treaptă de categoria „junk”.
- Instabilitatea politică, marcată de eșecul formării unui guvern condus de Siegfried Mureșan pe 30 septembrie, reprezintă un factor de risc pentru evaluare.
- Autoritățile române, inclusiv ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare, susțin că deficitul bugetar de 2,89% din PIB în primele opt luni indică o ajustare fiscală în curs.
România urmează să primească vineri verdictul S&P Global Ratings privind calificativul suveran al țării. În prezent, România deține un rating de BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, fiind situată pe ultima treaptă a categoriei de investiții recomandate (investment grade). Potrivit sursei, o eventuală scădere cu o treaptă ar plasa țara în categoria „junk”, care nu este recomandată investițiilor. Agențiile Fitch și Moody’s au menținut anterior calificativele României în categoria investițională, dar au păstrat și ele perspectiva negativă.
Instabilitatea politică și riscurile economice
Decizia agenției S&P intervine într-un moment de incertitudine politică. Conform relatării, tentativa de formare a unui nou guvern condus de Siegfried Mureșan a eșuat pe 30 septembrie, după ce Parlamentul nu a acordat votul de încredere. Pentru agențiile de rating, capacitatea autorităților de a implementa măsuri pentru reducerea deficitului și controlul datoriei publice este un factor critic. S&P a avertizat anterior că blocajul politic poate deveni relevant dacă acesta afectează aplicarea măsurilor economice necesare.
Argumentele autorităților române
Autoritățile române încearcă să demonstreze că ajustarea fiscală este pe traiectorie descendentă. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat încrezător că România își va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor. Un argument central este deficitul bugetar care, conform datelor Ministerului Finanțelor, a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, o scădere de aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului 2025. De asemenea, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a susținut că datele macroeconomice actuale nu impun automat o retrogradare.
