Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Un dosar de 1.318 pagini documentează un proces teritorial de 51 de ani între Rășinari și Sibiul medieval, început în 1735.
- Deși decizia finală din 1784 a fost confirmată de Curtea de Revizie de la Viena în 1786 în favoarea Rășinariului, nu toate terenurile revendicate au fost recuperate.
- În urma procesului, împăratul Iosif al II-lea a acordat Rășinariului statutul de „sat liber crăiesc”.
Un dosar de 1.318 pagini, redactat în limbile latină, maghiară și germană, documentează un proces început în anul 1735 între locuitorii din Rășinari și Magistratul Sibiului. Volumul, intitulat „Transmisionale în cauza Posesiunii Rășinariului contra Orașului Liber Regesc Sibiu”, este păstrat într-o fostă reședință episcopală din Rășinari, transformată în muzeu. Documentul este obiectul studiului Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române.
Contestarea documentelor și revendicările teritoriale
Disputa a vizat drepturi asupra unor terenuri, păduri și munți. Conform declarațiilor președintei Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, autenticitatea unor documente prezentate de rășinăreni a fost contestată, inclusiv un act atribuit lui Radu Vodă Negru și „Cartea Ocolniță”, asociată regelui Matia Corvin. Din partea Sibiului, s-a prezentat un document din anul 1476, tot atribuit regelui Matia Corvin, care ar fi conferit orașului drepturi asupra localității Rășinari.
Rezultatul procesului și statutul de sat liber
Litigiul s-a încheiat pe 5 februarie 1784, prin emiterea unei hotărâri de către Guberniul Transilvaniei. În anul 1786, Curtea de Revizie de la Viena a confirmat decizia, într-un sens favorabil comunității din Rășinari. Ca urmare, împăratul Iosif al II-lea a acordat localității statutul de „sat liber crăiesc”. Totuși, se menționează că rășinărenii nu ar fi recuperat toate terenurile și munții asupra cărora revendicau drepturi înainte de începerea conflictului.
