Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Economistul Ionuț Dumitru afirmă că datele bugetare actuale nu justifică o retrogradare a ratingului României, dar avertizează că incertitudinea politică rămâne un risc major.
- Agențiile de rating urmăresc claritatea privind consolidarea fiscală, în timp ce reprezentanții S&P sunt așteptați în România la sfârșitul lunii septembrie.
- Investitorii au manifestat temeri privind stabilitatea politică, conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan despre discuțiile de la New York.
Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, a declarat că, pe baza cifrelor actuale și a execuției bugetare, nu există motive pentru reducerea ratingului României. România se situează în prezent la ultima treaptă a categoriei „investment grade”. Potrivit economistului, deficitul a fost redus la aproximativ 6% din PIB în urma ajustărilor adoptate, ceea ce reprezintă circa jumătate din ajustarea fiscală necesară. Acesta a menționat că situația finanțelor publice este mai bună decât în perioadele anterioare când perspectiva ratingului a fost redusă la negativă.
Riscuri și evaluări de rating
Deși cifrele sunt pozitive, riscurile identificate de agențiile de rating sunt legate de incertitudinea politică și de lipsa de claritate privind consolidarea fiscală. Agențiile Fitch și Moody’s au manifestat îngrijorări privind ritmul acestui proces. Reprezentanții S&P sunt așteptați în România pe 24 septembrie pentru discuții cu oficiali guvernamentali și ai Băncii Naționale, urmând ca evaluarea să fie finalizată pe 2 octombrie, conform informațiilor publicația citată.
Impactul instabilității politice
Președintele Nicușor Dan a menționat că, în cadrul unor întâlniri la New York, investitorii au exprimat temeri legate de situația politică și au întrebat despre momentul formării noului guvern. Potrivit economistului Ionuț Dumitru, agențiile de rating urmăresc o clarificare a situației politice și un guvern stabil pentru a asigura pregătirea bugetului anului 2027 și claritatea măsurilor fiscale viitoare. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea crește costurile de finanțare ale statului și ar putea restrânge baza de investitori.
