Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Muzeul de Etnografie Brașov prezintă piese rare ale bresei olarilor din Brașov, înființată în 1553, și ale meșterilor sași.
- Ceramica săseșă a atins apogeul în secolul al XVIII-lea, fiind caracterizată prin diverse tipologii de vase și motive ornamentale specifice.
- Istoria olăritului în regiune include atât activitatea breslelor oficiale, cât și a meșteșugarilor neînscriți, numiți „turburători”.
Muzeul de Etnografie Brașov desfășoară expoziția temporară „Meșteșugul olăritului”, prin care sunt prezentate piese realizate de breasla olarilor brașoveni, înființată în anul 1553, precum și de meșteri sași din Transilvania. Evenimentul pune în evidență o tradiție care se întinde pe aproximativ 473 de ani, conform informațiilor furnizate de reprezentanții muzeului.
Contextul istoric al breslelor de olari
Documentele istorice indică faptul că prima mențiune despre olarii sași datează din anul 1376, prin intermediul unui Regulament care făcea referire la bresle din Sibiu, Sebeș-Alba, Orăștie și Sighișoara. Breasla olarilor din Brașov este însă atestată începând cu anul 1553. În perioada respectivă, pe lângă membrii oficiali ai breslelor, activau și meșteșugari numiți „Ripler, Störer” sau „turburători”, care lucrau fără a face parte dintr-o breaslă.
Caracteristici și tipologii ale ceramicii săsești
Secolul al XVIII-lea este identificat ca fiind perioada de apogeu pentru ceramica săseșă, atât din punct de vedere al calității, cât și al volumului de producție. Obiectele expuse includ diverse tipuri de recipiente: pentru lichide (ulcioare, ploști), vase pentru servit sau consum (căni, cancee) și piese decorative (farfurii). O categorie distinctă este formată din cahlele de sobă și cănile mari de vin, unele fiind marcate cu inscripții de „Vecinătate” sau de breaslă. Ornamentația acestor piese este realizată prin pictură cu cornul sau pensula, utilizând motive geometrice, vegetale, avimorfe sau simboluri ale breaslelor.
