Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Un studiu publicat în Journal of Business Research arată că AI influențează indirect starea de bine a angajaților prin modificarea modului de lucru.
- Tehnologia poate crește eficiența prin automatizarea sarcinilor repetitive, dar monitorizarea emoțională în timp real ridică probleme de etică și stres.
- Prejudecățile algoritmice și lipsa de transparență a sistemelor de tip „cutie neagră” pot afecta încrederea și autonomia angajaților.
Conform unui studiu empiric intitulat „AI and employee wellbeing in the workplace”, publicat în revista „Journal of Business Research” în octombrie 2025, adoptarea inteligenței artificiale de către companii nu afectează direct starea de bine a angajaților, ci acționează prin intermediul schimbărilor aduse modului de lucru. Tehnologia influențează rutina zilnică, comunicarea și modul de îndeplinire a sarcinilor, ceea ce poate altera percepția angajaților asupra propriilor roluri.
Utilizarea inteligenței artificiale emoționale
Raportul menționează că anumite organizații, printre care IBM, Unilever, Microsoft și Softbank, utilizează capacități de analiză a emoțiilor prin inteligență artificială. Aceste tehnologii sunt aplicate în procesele de recrutare, dar și pentru monitorizarea nivelului de implicare și a atenției angajaților. În paralel, inteligența artificială generativă este integrată tot mai mult în sectoarele creative și bazate pe cunoștințe.
Avantajele optimizării și eficienței
Studiul indică faptul că AI poate sprijini forța de muncă prin automatizarea sarcinilor repetitive și a celor care consumă mult timp, permițând angajaților să se concentreze pe activități strategice sau creative. De asemenea, tehnologia poate contribui la îmbunătățirea condițiilor ergonomice și la evaluarea riscurilor. Utilizarea AI în securitatea cibernetică este menționată ca un factor care poate oferi un sentiment de protecție și poate reduce stresul.
Riscuri etice și de monitorizare
Pe partea opusă, integrarea AI ridică semne de întrebare privind etica și transparența. Monitorizarea în timp real a performanței și a stărilor emoționale poate genera anxietate și poate ridica probleme legate de viața privată. Autorii studiului subliniază că natura de „cutie neagră” a unor algoritmi — procesul de decizie fiind opac — poate ascunde prejudecăți sub o mască de obiectivitate, ceea ce ar putea duce la decizii incorecte și la scăderea sentimentului de control al angajaților asupra activității lor.
