Impactul utilizării inteligenței artificiale asupra funcțiilor cognitive și mediului academic

Conform unui sondaj realizat în 2026 de Higher Education Policy Institute, utilizarea inteligenței artificiale este extinsă în rândul studenților, 95% dintre cei chestionați declarând că folosesc această tehnologie, iar 94% afirmând că au utilizat-o pentru lucrări evaluate. În acest context, profesoara Devi Sridhar de la Universitatea din Edinburgh a exprimat suspiciunea că aproape toți studenții de la instituția sa utilizează, într-o anumită măsură, inteligența artificială generativă.

Impactul asupra activității cerebrale

Un studiu preliminar intitulat „Your Brain on ChatGPT”, care a utilizat senzori EEG pentru monitorizarea activității cerebrale în timpul scrierii de eseuri, a indicat faptul că participanții care s-au bazat pe AI au prezentat o conectivitate cerebrală mai slabă și mai puțin distribuită comparativ cu cei care au scris fără asistență tehnologică. Profesoara Sridhar a subliniat importanța exercițiului intelectual, amintind un studiu care a urmărit peste 19.000 de adulți de peste 50 de ani, în care activitățile cognitive precum sudoku sau integramele au fost asociate cu un risc mai scăzut de demență și o funcționare cognitivă mai bună.

Contextul educațional și raportul OCDE

Sridhar a menționat un raport al OCDE care semnalează scăderea rezultatelor la matematică și citire în țările membre, punând sub semnul întrebării efectele digitalizării și ale timpului petrecut în fața ecranelor. Deși dovezile pe termen lung privind impactul AI asupra sănătății mentale ar putea apărea peste decenii, există preocupări legate de modul în care delegarea sarcinilor de gândire poate afecta abilitățile de citire atentă și construirea argumentelor.