Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea Comunității Declic privind procedura de numire a Liei Savonea, invocând lipsa de interes.
- Instanța a respins solicitările de sesizare a CJUE și a CCR, închizând astfel dosarul.
- Declic a criticat decizia și a menționat posibilitatea de a sesiza Comisia Europeană prin articolul 258 TFUE.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, joi, 17 septembrie 2026, să respingă cererea depusă de Comunitatea Declic privind procedura de numire a Liei Savonea în funcția de președintă a instanței. Judecătorii au invocat excepția lipsei de interes, o decizie care, conform unui comunicat al Comunității Declic, echivalează cu refuzul de a judeca fondul problemei. Prin această soluție, instanța a respins și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și solicitarea de trimitere a unei excepții de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României (CCR).
Reacția Comunității Declic
Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii la Declic, a criticat decizia, numind „absurdă” afirmația că cei 70.000 de semnatari ai unei petiții împotriva promovării unor judecători considerați „toxici” nu au interes în justiție. Aceasta a susținut că magistrații au utilizat o excepție procedurală pentru a evita judecarea cazului. Avocata asociației, Roxana Mândruțiu, a indicat că este probabil ca organizația să sesizeze Comisia Europeană pentru activarea articolului 258 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Contextul procesului
Acțiunea juridică împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost inițiată în vara anului 2025, fiind susținută de peste 70.000 de cetățeni. Declic a susținut că procedura de desemnare a Liei Savonea a fost declanșată de CSM într-un mod prematur și netransparent. Dosarul a fost transferat de-a lungul unui an între instanțe din Cluj, Alba Iulia și ÎCCJ, înainte de a fi soluționat de instanța condusă de Lia Savonea.