Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă joi asupra recursului privind plata a 4,8 miliarde de lei pentru restanțele salariale ale magistraților.
- Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea lui Ilie Bolojan privind un conflict constituțional legat de această dispută, considerând-o inadmisibilă.
- Guvernul și Ministerul Finanțelor contestă obligația de a asigura integral sumele necesare, decizie stabilită anterior de Curtea de Apel București.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe joi o decizie în procesul referitor la plata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă estimată la 4,8 miliarde de lei. Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat cu recurs o hotărâre prin care au fost obligați să asigure integral fondurile necesare. Pronunțarea instanței a fost amânată anterior de șase ori.
Contextul juridic și decizia Curții Constituționale
Această etapă judiciară intervine la o zi după ce, miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins ca fiind inadmisibilă sesizarea depusă de Ilie Bolojan. Acesta susținea că instanțele nu au competența de a decide modul de repartizare a bugetului de stat și că judecătorii și-au depășit atribuțiile. Judecătorii constituționali au menționat că eventualele nemulțumiri față de o hotărâre judecătorească trebuie soluționate prin căile de atac legale, nu prin invocarea unui conflict constituțional. Totuși, decizia CCR nu rezolvă problema plății sumei de 4,8 miliarde de lei, care depinde de soluția recursului aflat pe rolul ICCJ.
Scurt istoric al disputei
Disputa a început în luna martie, când Guvernul a decis reducerea fondurilor destinate drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a decis în favoarea ICCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure sumele pentru restanțele scadente în 2026, inclusiv prin rectificări bugetare. Instanța a impus, de asemenea, penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie până la executarea obligațiilor.