Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Deputatul Ion Marcel Vela propune ca apa, inovarea și economia circulară să fie priorități în următorul buget european pentru România.
- Datele din 2024 arată decalaje mari față de media UE în ceea ce privește accesul la apă potabilă, cheltuielile pentru cercetare și rata de circularitate a materialelor.
- Propunerile urmează un proces de aprobare parlamentară pentru a fi transmise în cadrul demersului european COSAC.
Ion Marcel Vela, vicepreședinte al Subcomisiei pentru Dezvoltare Durabilă din Camera Deputaților, a solicitat ca apa, inovarea și economia circulară să fie direcții prioritare pentru România în următorul exercițiu financiar european. Această propunere a fost formulată în contextul consultărilor pentru răspunsul României la chestionarul COSAC privind obiectivele de dezvoltare durabilă. Propunerea urmează să fie supusă aprobării Comisiei pentru Afaceri Europene și, ulterior, plenului Camerei Deputaților, înainte de transmiterea către COSAC.
Infrastructura de apă și deficitul de inovare
Deputatul a evidențiat necesitatea unei componente protejate pentru reziliența apei, menționând că în 2024 doar 77,6% din populația României era conectată la apa potabilă. Totodată, sursa indică faptul că operatorii mari de apă pierdeau anual peste 565 de milioane de metri cubi de apă în anul respectiv. În ceea ce privește cercetarea, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024, o cifră situată sub media Uniunii Europene de 2,24%. De asemenea, între 2020 și 2022, doar 8,8% dintre firmele românești au introdus inovații de produs sau proces, comparativ cu 51,4% la nivel european.
Economia circulară și indicatorii de dezvoltare
O altă problemă identificată este rata de circularitate a materialelor în România, care este de 1,3%, față de media UE de 12,2%. Ion Marcel Vela a propus crearea unei ferestre europene de finanțare dedicate economiei circulare. Aceste solicitări vin după ce Raportul de țară 2026 al Comisiei Europene a indicat faptul că România se află sub media Uniunii Europene la numeroși indicatori de dezvoltare durabilă.