Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Asociația Pachamama România a lansat campania de strângere de semnături pentru inițiativa europeană „Drepturi pentru Natură”, care propune acordarea drepturilor legale ecosistemelor.
- Inițiativa necesită colectarea a cel puțin un milion de semnături din cel puțin șapte state membre pentru a fi examinată de Comisia Europeană.
- Proiectul vizează recunoașterea drepturilor de existență, regenerare și restaurare pentru natură, permițând reprezentarea acesteia în instanță de către cetățeni.
Asociația Pachamama România a început, pe 13 octombrie, la ARCUB, campania de strângere de semnături pentru inițiativa cetățenească europeană „Drepturi pentru Natură”. Proiectul, înregistrat la Comisia Europeană pe 19 mai 2026, vizează recunoașterea drepturilor legale ale ecosistemelor, precum dreptul de a exista, de a se regenera și de a fi restaurate. Conform organizatorilor, această recunoaștere ar permite ecosistemelor să fie tratate ca persoane juridice, oferind cetățenilor posibilitatea de a le reprezenta în instanță pentru a le apăra împotriva distrugerii sau poluării.
Condiții pentru examinarea la nivel european
Pentru ca inițiativa să fie analizată de Comisia Europeană, aceasta trebuie să obțină cel puțin un milion de semnături și să beneficieze de susținere din cel puțin șapte state membre ale Uniunii Europene. Organizatorii au un termen de 12 luni pentru colectarea acestor semnături. În cazul în care pragurile sunt atinse și semnăturile sunt validate, Comisia Europeană are obligația de a oferi un răspuns oficial, explicând fie acțiunile pe care le propune, fie motivele pentru care consideră că o intervenție legislativă nu este necesară.
Perspectivă și susținere
Evenimentul de la București a reunit diverse voci care au susținut ideea protecției naturii prin mecanisme juridice noi. Alexandra Postelnicu, președintele Asociației Pachamama România, a subliniat necesitatea ca natura să fie recunoscută ca o ființă vie prin lege. Juristul Eugen Cadaru a menționat că un astfel de instrument ar putea permite o supraveghere mai activă a ecosistemelor de către cetățeni, în timp ce fostul senator Mihai Goțiu a considerat că semnăturile colectate pot avea și o funcție de semnalizare politică către alegători și reprezentanții acestora.