Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, susține că ratarea jalonului de 770 de milioane de euro din PNRR pentru legea salarizării este rezultatul unei responsabilități împărțite, vizând în special ministerele Sănătății și Educației.
- Adoptarea legii salarizării este acum estimată pentru anul 2027, fără un calendar lunar precis, în contextul necesității de a prioritiza rectificarea bugetară și bugetul pentru anul respectiv.
- Proiectul legii fusese transmis decidenților pe 24 aprilie, însă implementarea a fost afectată de criza politică și de opoziția unor ministere.
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că există o responsabilitate împărțită pentru ratarea jalonului din cadrul PNRR legat de legea salarizării, un demers care implică o sumă de 770 de milioane de euro. Potrivit declarațiilor sale, ministerele Sănătății și Educației au reprezentat „prima linie de rezistență” în fața proiectului. Manole a recunoscut că și el poartă o parte din responsabilitatea politică, însă a susținut că proiectul a fost transmis premierului și altor decidenți pe data de 24 aprilie.
Contextul administrativ și variantele de adoptare
Conform afirmațiilor ministrului, în jurul datei de 7-8 aprilie 2026, Guvernul a aprobat o notă inițiată de fostul ministru al fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, care prevedea trei variante pentru adoptarea legii: prin asumarea răspunderii Guvernului, prin Parlament sau prin Guvern. Manole a menționat că, deși a încercat să urmeze un calendar care prevedea finalizarea procedurilor până la 30 iunie, criza politică a cauzat întârzieri.
Termenul de implementare și impactul bugetar
Adoptarea legii salarizării este programată în programul de guvernare pentru anul 2027, însă sursa precizează că nu a fost stabilită o lună specifică pentru acest demers. În ceea ce privește impactul asupra bugetului, cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la 166 de miliarde de lei pentru anul 2026 și la 174 de miliarde de lei pentru anul 2027. Totuși, Manole a subliniat că aceste cifre sunt proiecții oficiale și nu reprezintă angajamente automate de creștere a cheltuielilor, având în vedere necesitatea controlului deficitului conform cerințelor Comisiei Europene.
