Pe scurt, de la Ziarist

REZUMAT AI
  • Curtea de Apel București a emis motivarea pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, invocând riscul de sustragere de la anchetă.
  • Instanța menționează discuții despre căutarea unei locuințe în Italia, solicitarea azilului politic și utilizarea unor documente cu aparență diplomatică neconfirmate de Ordinul Suveran Militar de Malta.
  • Dosarul vizează acuzații de constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Curtea de Apel București a publicat motivarea deciziei privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României. Potrivit documentului, majoritatea completului de judecători consideră că există probe care indică un risc de sustragere de la anchetă. Instanța a menționat că riscul de influențare a procesului penal este actual, invocând diverse elemente care ar putea facilita plecarea inculpaților din țară.

Elemente de sustragere și documente diplomatice

În motivarea instanței apar detalii despre discuții în care Georgescu i-ar fi solicitat lui Ionel Rusen găsirea unui imobil securizat în Italia, pentru a intra sub incidența legii italiene. De asemenea, în mai 2025, acesta ar fi cerut demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru susținători. Dosarul conține și documente cu mențiuni de tip „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”. Totuși, Ordinul Suveran Militar de Malta a comunicat că Georgescu nu este membru al instituției și că aceste documente nu au fost emise de către aceasta.

Acuzări și opinii divergente

Dosarul vizează acuzații de constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. La data de 29 septembrie, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Decizia nu a fost însă unanimă; judecătoarea Cristina Grecu a formulat o opinie separată, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă și că intenția de a cumpăra o locuință sau găsirea unor echipamente de bruiaj nu demonstrează, singure, un risc concret de fugă.

Sursele informațiilor

Actualizat: