Oana Popescu-Zamfir afirmă că România ar trebui să învețe de la Republica Moldova în materie de securitate și protejarea instituțiilor

Potrivit expertei în politici internaționale Oana Popescu-Zamfir, Republica Moldova, alături de Ucraina și statele baltice, manifestă o acceptare clară a amenințării și a adversarului în contextul conflictului cu Rusia. Această înțelegere a situației de conflict permite acestor state să își întărească țesutul instituțional pentru a rezista influenței rusești. Popescu-Zamfir menționează că multe procese de consolidare care au loc la Chișinău nu sunt observate la București.

Măsuri de consolidare a spațiului politic

Experta enumeră direcții concrete prin care Republica Moldova încearcă să își consolideze spațiul politic pro-european, inclusiv digitalizarea și transparentizarea administrației publice, reformele în justiție și implementarea unor mecanisme de combatere a interferențelor. Aceste eforturi sunt realizate prin comunicare strategică, acțiuni anti-dezinformare și prezervarea integrității proceselor electorale, în colaborare cu partenerii occidentali și societatea civilă.

Cooperarea cu statele vecine

Oana Popescu-Zamfir critică tendința României de a subestima cooperarea cu vecinii imediți, afirmând că statul român tinde să prioritizeze interacțiunea cu marile puteri. Ea subliniază că Republica Moldova și Ucraina sunt actori care schimbă dinamica europeană și că România ar trebui să se ancoreze în acest proces de transformare regională.

Comunicarea externă și reziliența

În cadrul unei întâlniri la RUSI din Londra, desfășurată pe 2 noiembrie, ministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Chiveri, a participat la discuții despre rolul statelor vulnerabile. Potrivit expertei, aceste state nu sunt doar consumatori de securitate, ci oferă modele de reziliență bazate pe eforturi interne, în ciuda resurselor limitate sau a neutralității constituționale.