Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Andrada Mazilu, învățătoare în Timișoara, își descrie parcursul educațional în România și Germania și studiile actuale de masterat în Leipzig.
- Învățătoarea critică subfinanțarea educației, menționând că alocarea din PIB este sub jumătatea valorii prevăzute de lege.
- Sunt evidențiate provocările legate de utilizarea inteligenței artificiale și a ecranelor în procesul de învățare la nivel de primar.
Andrada Mazilu activează de 14 ani ca învățătoare la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara. Formarea sa academică include studii la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din Sibiu, parte a Universității Babeș-Bolyai, precum și doi ani de studii la Facultatea de Pedagogie din Ludwigsburg, Germania, obținuți printr-o bursă de merit. În prezent, aceasta urmează un masterat în pedagogie muzeală și mediere culturală în Leipzig.
Problemele subfinanțării în educație
În cadrul discuției, învățătoarea a semnalat dificultăți legate de resursele financiare din sistemul de învățământ. Andrada Mazilu a menționat că, deși legea prevede o alocare de 6% din PIB pentru educație, aceasta a fost sub pragul de 3% în ultimii ani. De asemenea, a precizat că prima de carieră didactică de 1.500 lei este utilizată în mare parte pentru achitarea cursurilor, lăsând resurse foarte limitate pentru achiziționarea de materiale didactice.
Metode de predare și dezvoltare a elevilor
Andrada Mazilu subliniază importanța extinderii procesului de învățare dincolo de sala de clasă, prin vizite la muzee și biblioteci. Ea pune accent pe dezvoltarea competențelor de comunicare, lucru în echipă și pe gestionarea emoțiilor pentru a preveni fenomenul de bullying. În ceea ce privește tehnologia, învățătoarea a avertizat asupra riscurilor pe care le reprezintă expunerea prelungită la ecrane și utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea temelor, considerând că acestea pot afecta dezvoltarea gândirii critice a copiilor.
