Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Persoanele cu somn natural de scurtă durată (FNSS) pot dormi doar patru până la șase ore fără efectele clasice ale privării de somn.
- Factorii genetici pot explica între 30% și 65% din variațiile duratei somnului.
- Există corelații între variantele genetice de somn scurt și riscuri crescute de insomnie, ADHD sau diabet de tip 2, dar și un risc mai mic de psihoză postpartum la femeile cu tulburare bipolară.
Conform informațiilor difuzate de BBC, există o categorie rară de indivizi care necesită mai puțin somn din cauza unor particularități genetice, fenomen identificat sub denumirea de somn natural de scurtă durată (FNSS). Aceste persoane pot dormi între patru și șase ore pe noapte fără a manifesta efectele obișnuite ale lipsei de odihnă. Cercetările sugerează că anumite variante genetice ar putea oferi un efect protector asupra memoriei.
Observații din experimente de cercetare
Un experiment realizat în 2014 pe o pereche de gemeni dizigoți a evidențiat diferențele cauzate de mutații genetice. Geamănul care purta mutația asociată cu somnul scurt dormea, în medie, cu aproximativ o oră mai puțin decât fratele său. După 38 de ore de veghe continuă, acesta a prezentat cu aproximativ 40% mai puține scăderi de performanță față de fratele său. De asemenea, durata somnului non-REM a fost aproape identică între cei doi, ceea ce ar putea explica beneficiile obținute într-un interval mai scurt.
Impactul genetic și riscuri asociate
Cercetătorii estimează că factorii genetici contribuie cu între 30% și 65% la variațiile duratei somnului. Totuși, predispoziția genetică pentru un somn scurt poate fi asociată cu riscuri crescute de insomnie, oboseală, ADHD, simptome depresive și diabet de tip 2. În contrast, un studiu pe 343 de femei cu tulburare bipolară a indicat că cele cu o predispoziție genetică pentru somn redus aveau un risc de două ori mai mic de a suferi de psihoză postpartum.
Diferența dintre predispoziție și privarea de somn
Un studiu a evidențiat că adulții care sunt limitați artificial la patru sau șase ore de somn pe noapte pot suferi de scăderi cognitive, deși pot raporta doar o stare de somnolență ușoară după două săptămâni. Cercetătorii subliniază necesitatea studiilor suplimentare pentru a diferenția persoanele care tolerează în mod natural somnul redus de cele ale căror capacități sunt afectate de privarea de odihnă.