Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Patru cetățeni ruși au fost inculpați sau și-au recunoscut vinovăția în dosarul privind obținerea ilegală a cetățeniei române.
- Surse apropiate anchetei susțin că aproximativ 300 de cetățeni ruși ar putea fi vizați de procurori în acest context.
- Ancheta vizează utilizarea unor certificate de cetățenie false și complicitatea unor funcționari de stare civilă pentru fraudarea sistemului de acordare a documentelor românești.
Patru cetățeni ai Federației Ruse au fost trimiși în judecată sau și-au recunoscut vinovăția în cadrul unei anchete desfășurate de Parchetul General. Această investigație vizează rețele prin care cetățeni străini au obținut în mod ilegal cetățenia română și documente de identitate. Potrivit surselor apropiate anchetei citate de publicația citată, numărul persoanelor de cetățenie rusă care ar putea fi vizate de procurori este de aproximativ 300.
Detalii despre cazurile individuale
Alexandr Strelnikov a fost trimis în judecată la Judecătoria Sectorului 6 la sfârșitul lunii iulie 2026, fiind acuzat de uz de fals. Tot la această instanță, Parchetul General a trimis în judecată Denis Khaibulkin și Andrey A. Tabakov pentru aceeași infracțiune. Conform comunicatului Parchetului General, aceștia ar fi utilizat certificate de cetățenie false, care erau presupuse a fi emise în anul 2023 de către Ambasada României la Bratislava. Un al patrulea cetățean rus, Vasilii Ilichev, a recunoscut vinovăția pentru uz de fals, instigare la fals informatic și instigare la fals intelectual. Ilichev a acceptat o pedeapsă de un an și patru luni de închisoare cu amânarea executării, plus doi ani de supraveghere.
Modus operandi și complicități
Ancheta a indicat faptul că, prin complicitatea unor funcționari de stare civilă, sute de cetățeni ruși, ucraineni sau moldoveni ar fi fraudat sistemul de acordare a cetățeniei române. Aceștia foloseau certificate de cetățenie contrafăcute pentru a obține transcrierea actelor de naștere, CNP-uri și, ulterior, cărți de identitate sau pașapoarte românești. Documentele obținute ar fi facilitat călătoriile în spațiul Uniunii Europene. Parchetul General a menționat că, în unele cazuri, funcționarii care primeau documentele falsificate nu aveau acces la o bază de date pentru verificarea acestora.