Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Organizația HRANA raportează peste 2.000 de execuții în Iran în ultimul an, o creștere de 29% față de perioada anterioară.
- Execuțiile politice și cele legate de protestele din ianuarie 2026 au reprezentat o parte semnificativă din numărul total de cazuri documentate.
- Experții ONU avertizează că pedeapsa capitală este utilizată pentru reprimarea disidenței și menționează riscul de tortură în procesele de securitate.
Organizația pentru drepturile omului HRANA a raportat că Iranul a executat cel puțin 2.003 persoane în intervalul de timp cuprins între 10 octombrie 2025 și 8 octombrie 2026. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de perioada precedentă. Raportul, publicat în contextul Zilei Mondiale Împotriva Pedepsei cu Moartea, indică faptul că acest bilanț este cel mai ridicat din ultimele 10 perioade de raportare ale organizației. HRANA a menționat că restricțiile de monitorizare pot face ca unele execuții să nu fie documentate, subliniind că doar circa 5% din execuții au fost raportate oficial de sursele statului.
Tipologia acuzațiilor și profilul persoanelor executate
Potrivit datelor furnizate de HRANA, acuzațiile de crimă au reprezentat 57,56% din totalul execuțiilor, în timp ce infracțiunile legate de droguri au reprezentat 36,25%. Raportul indică faptul că printre persoanele executate s-au numărat 47 de femei și patru persoane care aveau sub 18 ani la momentul presupuselor infracțiuni. De asemenea, organizația a documentat 69 de execuții politice sau legate de securitate în perioada analizată, dintre care 35 de cazuri sunt legate de protestele din ianuarie 2026. Douăzeci și nouă de persoane au fost executate sub acuzația de moharebeh (dușmănie împotriva lui Dumnezeu).
Avertismente din partea experților ONU
Experții ONU au descris Iranul ca fiind o țară cu o aplicare foarte prolifică a pedepsei capitale și au avertizat că această măsură este utilizată pentru a reduce la tăcere disidența și pentru a instiga la frică. Aceștia au menționat că urmărilele penale legate de protestele din ianuarie 2026 au implicat, conform observațiilor lor, tortură, dispariții forțate și mărturii forțate. De asemenea, experții au criticat sistemul qisas, menționând că capacitatea de a plăti o sumă de bani poate influența aplicarea sentinței cu moartea.
