Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Cantitatea de căldură stocată în oceane a atins un nivel record în anul 2025, conform raportului Copernicus.
- Marea Mediterană și Marea Neagră au înregistrat temperaturi record în 2024, în timp ce oceanul planetar a devenit cu aproximativ 17% mai acid în ultimii 40 de ani.
- Suprafața gheții marine din Arctica a scăzut cu aproximativ 490.000 km² pe deceniu între 1979 și 2025.
Conform al zecelea raport privind starea oceanelor publicat de Institutul european Copernicus, cantitatea totală de căldură stocată în ocean a ajuns la cel mai mare nivel înregistrat în anul 2025. Raportul menționează, de asemenea, că oceanul planetar a devenit, în medie, cu aproximativ 17% mai acid în ultimii 40 de ani, fapt ce a dus la scăderea salinității apelor.
Variații ale salinității și temperaturi extreme în regiuni
Datele colectate între anii 2011 și 2024 arată că apele Atlanticului, Pacificului tropical și cele din vestul Australiei au devenit mai sărate. În schimb, regiuni precum Pacificul de Nord, Oceanul Indian de Est și părți din fluviile Congo și Amazon au raportat o scădere a salinității. În 2024, Marea Mediterană și Marea Neagră au fost afectate de valuri de căldură record; în anumite zone, temperaturile au fost cu aproximativ 4,6 grade Celsius peste medie.
Fenomene meteorologice și impactul asupra nivelului mării
Raportul indică faptul că Marea Mediterană a înregistrat cel mai mare număr de zile cu valuri de căldură marină în ultimele două decenii, cu Mediterana de Est prezentând cele mai intense și lungi episoade. De asemenea, creșterea nivelului mării în această regiune a fost inegală între 1993 și 2024. În ceea ce privește evenimentele extreme, în februarie, furtuna Louis a afectat două porturi din Spania, provocând valuri de peste 8 metri și un deces, iar în Golful Botnic s-a înregistrat o scădere de 153 de centimetri a nivelului mării în urma unei furtuni.
Retragerea gheții în Arctica
În regiunea polară, suprafața medie lunară a gheții marine din Arctica a scăzut cu aproximativ 490.000 km² pe deceniu în intervalul 1979-2025. Această retragere a gheții lasă zonele de coastă mai expuse la vânt și valuri, ceea ce poate accelera procesul de eroziune.
