Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Directiva europeană CSDDD va impune companiilor mari obligația de a monitoriza și gestiona impactul asupra drepturilor omului și mediului în întreg lanțul de activități.
- Recrutarea muncitorilor străini poate deveni un risc operațional și de reputație dacă intermediarii percep taxe ilegale sau oferă informații false despre salarii și cazare.
- Regulamentul vizează companiile din UE cu peste 5.000 de angajați și cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde de euro, precum și companiile non-UE cu venituri similare în Uniune.
Directiva europeană privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD) va introduce noi obligații pentru companiile mari. Statele membre au termen până la 26 iulie 2028 pentru a transpune această directivă, iar aplicarea regulilor este programată pentru 26 iulie 2029. Regulamentul vizează companiile din Uniunea Europeană care dețin peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 1,5 miliarde de euro. De asemenea, societățile din afara UE sunt incluse dacă ating o cifră de afaceri netă de peste 1,5 miliarde de euro în cadrul Uniunii.
Riscuri în recrutarea forței de muncă străine
Procesul de recrutare a lucrătorilor din afara Uniunii Europene poate genera riscuri de conformitate, operaționale și de reputație. Potrivit Claudia Sofianu, partener EY România, reclamațiile referitoare la taxe ilegale, informații eronate despre salarii sau condiții de cazare pot afecta companiile. Un aspect critic menționat de aceasta este dificultatea de a verifica cine realizează recrutarea efectivă și ce condiții au fost promise angajaților, chiar dacă firma beneficiară are contracte semnate cu agenții locale. În cazul în care intermediari din țara de origine percep taxe necuvenite, companiile ar putea fi obligate să investigheze întregul lanț de recrutare.
Obligații de gestionare a impactului
Odată aplicată, directiva va obliga companiile vizate să identifice și să gestioneze efectele negative asupra drepturilor omului și asupra mediului în propriile operațiuni, în filiale și în lanțul de activități. Pentru departamentele de resurse umane, acest lucru ar putea implica reconstruirea traseului candidatului, identificarea intermediarilor și verificarea costurilor suportate de lucrători pentru transport sau documente. Reprezentantul EY România subliniază că responsabilitatea pentru tratamentul angajaților nu poate fi externalizată, chiar dacă procesele de recrutare sau administrarea forței de muncă sunt delegate unor terți.