Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Marcarea a 26 de ani de la decesul poetului și omului politic Ioan Alexandru.
- Recunoașterea lui Ioan Alexandru ca o voce majoră a poeziei religioase românești postbelice de către critici.
- Scurt istoric al parcursului academic, de la studiile din Germania sub recomandarea lui Heidegger, la activitatea parlamentară.
Astăzi se împlinesc 26 de ani de la moartea lui Ioan Alexandru, personalitate care a activat ca poet, filolog, eseist, traducător și om politic. Conform criticilor literari, acesta a reprezentat cea mai importantă voce a poeziei religioase românești de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Origini și formare academică
Născut sub numele de Ion Șandor în noaptea de 25 decembrie 1941, la Topa Mică, județul Cluj, Ioan Alexandru a urmat Liceul „G. Barițiu” din Cluj între anii 1958 și 1962. Debutul său literar a avut loc în 1960, prin poezia „Floarea mea”, publicată în revista „Tribuna”. Între 1968 și 1972, a beneficiat de o bursă Humboldt în Germania, la recomandarea lui Martin Heidegger, studiind filosofie, teologie și filologie clasică în orașe precum Freiburg, Basel, Aachen și München. În 1973, a obținut doctoratul cu teza „Patria lui Pindar și Eminescu”.
Activitate politică și socială
După participarea la Revoluția din decembrie 1989, Ioan Alexandru a fost implicat în viața politică, reînființând Partidul Național Creștin Țărănesc la propria locuință. A ocupat funcția de deputat între 1990 și 1992, fiind ulterior senator de Arad în perioada 1992-1996.
Finalitatea vieții
Poetul a decedat pe 16 septembrie 2000, la Bonn. În urma decesului, a fost înmormântat la Mănăstirea Nicula, la inițiativa mitropolitului Bartolomeu Anania.