Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Repornirea reactoarelor de la Cernavodă în octombrie 2026 este incertă din cauza prognozelor privind scăderea debitului Dunării.
- Guvernul a prelungit posibilitatea aplicării unor măsuri de siguranță energetică pentru a proteja stabilitatea sistemului național.
- Perioada critică pentru centrală este estimată între 15 și 22 octombrie, existând riscul ca nivelul apei să scadă sub pragul de minus 262 de centimetri.
Repornirea cel puțin unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă în luna octombrie 2026 este considerată incertă, conform unei evaluări din nota de fundamentare a unei hotărâri adoptate de Guvern. Prognozele privind debitul Dunării nu oferă o perspectivă sigură pentru reluarea funcționării unităților. Cele două reactoare, operate de Nuclearelectrica, au fost oprite în timpul verii din cauza scăderii nivelului apei în zona pompelor de răcire: Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. În condiții normale, aceste unități asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.
Prognoze privind debitul Dunării și perioada critică
Potrivit documentului guvernamental, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, ar putea scădea de la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii septembrie, la un nivel de circa 1.185–1.200 de metri cubi pe secundă în intervalul 10–13 octombrie. Perioada critică pentru Cernavodă este anticipată între 15 și 22 octombrie. În scenarii nefavorabile, nivelul apei ar putea coborî sub pragul de minus 262 de centimetri, menținând riscurile legate de asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor.
Măsuri de siguranță și riscuri pentru sistemul energetic
Guvernul a decis prelungirea posibilității aplicării unor măsuri de siguranță pe piața energiei electrice, pe fondul precipitațiilor deficitare și al creșterii consumului odată cu scăderea temperaturilor. Executivul avertizează că lipsa rezervelor suficiente la orele de vârf poate afecta stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, cu posibile efecte economice, sociale și asupra rețelelor europene. În caz de criză, Transelectrica poate aplica măsuri precum creșterea rezervelor tehnologice, pornirea grupurilor în rezervă tehnică, reducerea capacității de export sau limitarea consumului în tranșe, conform ordinii de prioritate stabilite.


