Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- România și Luxemburg au înregistrat cea mai mică creștere a costurilor orare cu salariile în UE în trimestrul al doilea din 2026, cu un avans de 1,8%.
- La nivelul Uniunii Europene, costul total cu forța de muncă a crescut cu 3,2%, în timp ce sectorul construcțiilor a avut cel mai mare avans de 3,9%.
- Datele Eurostat indică o încetinire a ritmului de creștere a costului muncii în UE față de primul trimestru al anului 2026.
Conform datelor Eurostat publicate pe 16 septembrie, România și Luxemburg au înregistrat cele mai mici creșteri ale costurilor orare cu salariile din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026. În această perioadă, avansul a fost de 1,8% față de trimestrul al doilea din 2025. La polul opus, Bulgaria a raportat o majorare de 9,9%, Lituania 9,6%, iar Croația 8,9%.
Evoluția costurilor la nivelul Uniunii Europene
La nivelul întregii Uniuni Europene, costul orar total cu forța de muncă a crescut cu 3,2% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această cifră include atât salariile și remunerațiile, cât și costurile nesalariale, precum contribuțiile sociale suportate de angajatori. În UE, atât componenta salarială, cât și cea nesalarială au evoluat cu un ritm de 3,2%. În zona euro, ritmul de creștere a costului total a fost de 3,1%.
Diferențe pe sectoare de activitate
În economia de business din UE, sectorul construcțiilor a înregistrat cel mai mare avans al costurilor orare totale cu forța de muncă, cu o creștere de 3,9%. Serviciile au urmat cu 3,1%, iar industria cu 3%. În ceea ce privește costurile orare cu salariile, cele mai mari creșteri au fost observate în activitățile imobiliare, cu 5,7%. În schimb, în activitățile profesionale, științifice și tehnice, Eurostat a raportat o scădere de 0,4% a costurilor orare salariale la nivelul UE.
Contextul indicatorului și avertismente
Indicele costului forței de muncă măsoară costul nominal suportat de angajator pentru o oră lucrată, fără a fi ajustat pentru inflație. Din acest motiv, o creștere nominală de 1,8% nu implică automat o creștere echivalentă a puterii de cumpărare a angajaților. Eurostat a menționat că majorarea costurilor poate contribui la presiunile inflaționiste dacă firmele transferă aceste costuri către prețurile produselor. De asemenea, instituția avertizează că datele trimestriale pot fi revizuite ulterior.
