Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Sărbătoarea Svintei Parascheva este marcată de obiceiuri de pomenire a morților prin distribuirea de alimente către cei săraci și copii.
- Tradiția populară impunea interdicții de muncă, precum măcinatul sau prelucrarea cânepii, și utiliza comportamentul oilor pentru a prezice condițiile iernii.
- Moaștele Sfintei Parascheva se află în Iași de la mijlocul secolului al XVII-lea, fiind un dar al Patriarhiei Ecumenice.
Sărbătoarea Svintei Parascheva, cunoscută în calendarul popular și sub numele de Sfânta Vineri, este asociată cu odihnă și pomeni pentru cei decedați. Conform tradițiilor românești, ziua era dedicată oferirii de colaci și fructe copiilor și săracilor în memoria celor morți. Cercetările etnografice ale Mariei Bocșe, publicate în 2007, menționează că această zi era însoțită de interdicții privind activitățile gospodărești. Populația evita lucrul la câmp, măcinatul grâului, prelucrarea cânepii, spălarea hainelor sau folosirea uneltelor ascuțite pe masă.
Prognoza iernii prin comportamentul animalelor
În credințele populare, ciobanii foloseau comportamentul oilor din staul pentru a anticipa severitatea iernii. Dacă animalele dormiseră strânse, se anticipa o iarnă grea, în timp ce o poziție răzleț indică o iarnă blândă. Sursa precizează că această interpretare aparține tradiției și nu constituie o prognoză meteorologică științifică.
Istoric și semnificație religioasă
În calendarul ortodox, Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea spirituală a Moldovei. Moaștele sale au fost donate Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol și aduse la Iași pe 13 iunie 1641, sub domnia lui Vasile Lupu. În prezent, acestea sunt păstrate în Catedrala Mitropolitană din Iași. Totodată, în județul Cluj, biserica de lemn din satul Lacu, comuna Geaca, poartă hramul Sfintei Parascheva, fiind construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
