Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- 86% dintre români susțin limitarea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele sociale, conform unui studiu Cult Research.
- Există un paradox între susținerea restricțiilor și practica oferirii primului telefon între vârstele 5-9 ani pentru jumătate dintre copii.
- Majoritatea părinților (doar 23%) utilizează aplicații de control parental pentru supravegherea digitală a minorilor.
Conform studiilor realizate de Cult Research în perioada 2025-2026, în colaborare cu psihologul Otilia Mantelers, aproximativ 86% dintre români sunt de acord cu limitarea accesului copiilor sub vârsta de 13 ani la rețelele sociale. Totodată, G4Media raportează că aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că minorii sub 13 ani pot accesa platforme online interzise fără știrea sau acordul părinților. Această atitudine reflectă o nevoie resimțită de reglementări legale pentru protecția minorilor împotriva conținutului nepotrivit și a interacțiunilor periculoase.
Profilul susținătorilor și diferențe pe segmente de vârstă
Analiza datelor indică faptul că susținerea acestor măsuri este cea mai ridicată în rândul părinților cu vârste între 30 și 39 de ani, în special printre antreprenori și liber-profesioniști. În ceea ce privește restul generațiilor, suportul rămâne ridicat: 90% pentru grupa de vârstă 30-39 de ani și 85% pentru cei cu vârste între 40 și 50 de ani. Segmentul de vârstă între 18 și 29 de ani reprezintă grupul care susține cel mai puțin inițiativele de limitare, deși 83% dintre aceștia sunt totuși de acord cu măsurile.
Paradoxul accesului timpuriu la tehnologie
Studiul evidențiază un paradox între atitudinea declarativă și comportamentul efectiv al părinților. Deși majoritatea susțin restricțiile, jumătate dintre copiii români primesc primul telefon între vârstele de 5 și 9 ani, iar 46% primesc dispozitivul între 10 și 14 ani. În medie, copiii petrec 4,4 ore pe zi în fața ecranelor. În ceea ce privește supravegherea, doar 23% dintre părinți utilizează aplicații de control parental, în timp ce 33% verifică în mod regulat telefoanele copiilor. Conținutul cel mai accesat de copii este format din desene animate (62%) și videoclipurile de pe YouTube (26%).
Perspectiva psihologică și riscurile dependenței
Psihologul Otilia Mantelers a menționat riscul dezvoltării unei dependențe de ecrane, fenomen care poate avea consecințe asupra sănătății mintale. În acest context, se menționează că manualul de referință DSM analizează includerea tulburărilor legate de dependența de ecrane. Alexandru Zodieru, Managing Partner la Cult Research, a subliniat că reacția socială este adesea întârziată față de ritmul tehnologic, în special în fața unor provocări precum inteligența artificială.
