Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Un tratament experimental cu spray nazal bazat pe particule din placenta umană a îmbunătățit memoria și a redus inflamația cerebrală la șoareci.
- Studiul a arătat o reducere a depozitelor de beta-amiloid și o creștere a proteinelor de neuroplasticitate în hipocamp.
- Cercetătorii avertizează că rezultatele sunt preclinice și necesită validare la nivel uman înainte de a deveni un tratament disponibil.
Un tratament experimental, administrat prin spray nazal, a demonstrat o reducere a inflamației cerebrale și o îmbunătățire a performanțelor cognitive la șoareci modificați genetic pentru a prezenta caracteristici ale bolii Alzheimer. Particulele utilizate, denumite hAMSC-EV în cadrul studiului, sunt vezicule extracelulare obținute din celule stromale mezenchimale din membrana amniotică a placentei umane. Testele efectuate cu markeri fluorescenți au indicat faptul că aceste vezicule au ajuns în toate regiunile hipocampului. În testele de comportament, animalele care au primit tratamentul au obținut rezultate superioare grupului de control în sarcini de recunoaștere a obiectelor și de memorie spațială.
Impactul asupra indicatorilor biologici
Conform unui raport publicat în jurnalul Translational Neurodegeneration, tratamentul a redus semnificativ depozitele de beta-amiloid din hipocamp. De asemenea, animalele sub tratament au prezentat niveluri mai scăzute de neuroinflamație în hipocamp, fiind observată o reducere a activării astrocitelor și a microgliei. În creier s-a constatat o creștere a nivelurilor unor proteine asociate cu neuroplasticitatea, precum ARC, GluA1 și BDNF. Într-un experiment separat, utilizând neuroni transformați din celule stem umane (reprogramate din celule de piele ale unor persoane cu boală Alzheimer sporadică), tratamentul a redus deteriorarea neuronală și a restabilit niveluri de proteine implicate în neuroplasticitate.
Statusul cercetării
Deși rezultatele sunt considerate promițătoare, Claudio Grassi, cercetător principal și specialist în neuroștiințe, a precizat că aceste descoperiri sunt de natură preclinică. Grassi a subliniat că studiul necesită validare suplimentară la oameni și că acest protocol nu reprezintă un tratament disponibil în prezent pentru boala Alzheimer.