Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Raportul „Starea Climei – România 2026” estimează aproximativ 2.879 de decese asociate temperaturilor ridicate în perioada iunie–septembrie 2025.
- Persoanele de peste 75 de ani sunt cele mai afectate, având un risc de deces de 21 de ori mai mare decât restul populației.
- Cele mai mari numere de decese estimate au fost înregistrate în județele din sudul și sud-estul țării, precum Teleorman și Dolj.
Conform raportului „Starea Climei – România 2026”, elaborat de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice, aproximativ 2.879 de decese din România au fost asociate temperaturilor ridicate în perioada iunie–septembrie 2025. Această estimare are un interval de încredere de 95%, situat între 2.534 și 3.199 de decese. Studiul indică faptul că 61% dintre aceste decese s-au concentrat în cele mai calde 5% dintre zile. Cel mai mare impact a fost înregistrat în săptămâna începută pe 21 iulie 2025, fiind asociată cu aproximativ 794 de decese.
Vulnerabilitatea persoanelor vârstnice
Raportul indică faptul că aproximativ două treimi din decesele estimate au afectat persoanele de cel puțin 75 de ani, o categorie care reprezintă circa 8% din populația României. Riscul de deces cauzat de temperaturile ridicate a fost de 21 de ori mai mare pentru persoanele de peste 75 de ani față de restul populației. În această categorie de vârstă, s-au estimat 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, deși rata de mortalitate a fost mai ridicată la bărbați (1.598 la un milion de locuitori față de 1.164 la femei).
Impact regional și diferențe între județe
Mortalitatea a fost mai pronunțată în județele din sudul și sud-estul României. Conform datelor, Teleorman a înregistrat aproximativ 490 de decese estimate, urmat de Dolj (388), Brăila (360), Giurgiu (341), Călărași (324), Olt (318) și Ialomița (297). În schimb, județe precum Bistrița-Năsăud au înregistrat un număr estimat de 18 decese. Autorii menționează că pragul de temperatură la care mortalitatea este minimă variază între regiuni, de la 18,4°C în Suceava la 23,4°C în Teleorman.
Lipsa unui plan național complet pentru sănătate și caniculă
Deși România utilizează încă din 2007 un plan interministerial de măsuri pentru caniculă prin structurile de situații de urgență, autorii raportului susțin că țara nu deține un plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății. Un astfel de plan ar trebui să includă monitorizarea mortalității și identificarea persoanelor vulnerabile.