Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Studiile indică faptul că nitrații din sfeclă pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale și pot avea un efect mic asupra performanței fizice.
- Nu există dovezi științifice care să confirme că sfecla detoxifică ficatul sau tratează anemia.
- Sfecla poate fi preparată prin coacere la 200°C sau prin fierbere pentru diverse utilizări, de la hummus la salate.
Conținutul natural de nitrați din sfecla roșie poate fi transformat de organism în oxid nitric, o substanță care contribuie la dilatarea vaselor de sânge. Potrivit unei analize realizate în 2024 pe persoane cu hipertensiune, consumul de suc de sfeclă cu un conținut ridicat de nitrați poate reduce tensiunea arterială sistolică. De asemenea, o meta-analiză ce a cuprins 123 de studii și peste 1.700 de participanți a indicat un efect favorabil, însă mic, asupra performanței fizice în timpul efortului. Totodată, sursa precizează că nu există dovezi suficiente pentru a susține afirmațiile că sfecla ar detoxifica ficatul, ar curăța sângele sau ar trata anemia.
Metode de preparare și recomandări culinare
Sfecla poate fi consumată coaptă, fiartă sau crudă, în funcție de textura și gustul dorit. Coacerea concentrează gustul, în timp ce fierberea oferă o textură moale. Bloggerul culinar Laura Laurențiu recomandă coacerea la o temperatură de 200°C până când textura permite pătrunderea ușoară a unei furcițe. Pentru utilizarea în salate crude, rădăcina trebuie curățată și rasă sau tăiată în felii subțiri. Frunzele de sfeclă, dacă sunt atașate, pot fi consumate asemenea spanacului.
Opțiuni de preparate
Există diverse moduri de a integra sfecla în dietă. Printre acestea se numără salata de sfeclă cu hrean, hummusul cu sfeclă (utilizând năut și tahini), sfecla coaptă combinată cu brânză feta și nuci, sau o pastă tartinabilă din sfeclă și fasole roșie. Gustul pământiu al legumii se poate echilibra cu ingrediente acide sau sărate, precum lămâia, oțetul, brânza de capră sau hreanul.
