Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Medic primar neurolog, dr. Mirela Tărăbuță, explică diferențele dintre cefaleea tensională și migrenă, subliniind că migrena are o componentă genetică puternică și simptome pulsatile.
- Sunt identificate semne de alarmă critice, precum durerea de cap bruscă de intensitate maximă sau durerile care apar pentru prima dată după vârsta de 50 de ani.
- Se avertizează asupra riscului de cefalee de rebound cauzată de utilizarea analgelicelor mai mult de 10-15 zile pe lună și se menționează noile tratamente preventive, precum anticorpii monoclonali anti-CGRP.
Potrivit medicului primar neurolog, dr. Mirela Tărăbuță, cefaleea poate fi de două tipuri: primară, când durerea reprezintă boala în sine (cum sunt migrena sau cefaleea tensională), sau secundară, când este cauzată de alte patologii precum problemele vasculare, tumorile sau infecțiile. Cefaleea tensională este descrisă ca o presiune pe ambele părți ale capului, similar unei benzi strânse, în timp ce migrena este, de regulă, pulsatilă, afectează adesea o singură parte a capului și poate fi însoțită de greață și sensibilitate la lumină sau zgomot.
Semne de alarmă și urgențe medicale
Dr. Tărăbuță avertizează că anumite tipare de durere necesită consult medical imediat. O durere de cap care apare brusc, cu o intensitate maximă atinsă în câteva secunde sau minute, poate indica o urgență medicală majoră, precum o hemoragie subarahnoidiană. De asemenea, durerile însoțite de febră și redoare de ceafă pot sugera o meningită, iar simptomele precum tulburările de vedere, slăbiciunea pe o parte a corpului, dificultățile de vorbire sau confuzia trebuie investigate de urgență. Medicul recomandă investigații pentru orice cefalee care apare pentru prima dată la persoanele cu vârsta peste 50 de ani.
Factori declanșatori și riscul abuzului de medicamente
Migrena are o componentă genetică semnificativă, însă factori precum stresul, lipsa somnului, fluctuațiile hormonale sau anumite alimente pot declanșa episoadele. Un risc important menționat de medic este dezvoltarea cefaleei de rebound, o condiție care poate apărea dacă analgezicele sunt consumate mai mult de 10-15 zile pe lună, timp de câteva luni. Acest fenomen creează un cerc vicios în care corpul devine dependent de substanță, ducând la dureri aproape zilnice.
Opțiuni de tratament și prevenție
În prezent, există diverse opțiuni terapeutice. Pentru formele ușoare se pot folosi analgezice clasice, iar pentru formele medii, triptanii. Dr. Tărăbuță subliniază apariția anticorpilor monoclonali anti-CGRP ca o metodă nouă de tratament preventiv prin injecții. De asemenea, toxina botulinică este o opțiune pentru pacienții cu migrenă cronică ce suferă de dureri mai mult de 15 zile pe lună. Pe lângă medicație, se recomandă gestionarea stilului de viață prin somn regulat, hidratare și menținerea unui jurnal al migrenelor pentru identificarea tiparelor de atac.