Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Percepția timpului se poate modifica odată cu înaintarea în vârstă, deși durata măsurată de ceas rămâne constantă.
- Factori precum rutina, deficitul de noutate și modificările nivelurilor de dopamină pot contribui la senzația că timpul trece mai repede.
- Experiențele noi și ieșirea din rutină sunt recomandate pentru a crea amintiri mai distincte și a schimba percepția retrospectivă asupra timpului.
Deși durata măsurată de ceas rămâne constantă, modul în care creierul uman percepe și își amintește trecerea timpului se poate modifica pe măsură ce persoana înaintează în vârstă. Potrivit informațiilor citate de publicația citată de la The Independent, există o distincție între timpul obiectiv de 24 de ore și „timpul mental”, acesta din urmă fiind influențat de experiențele și imaginile acumulate.
Factori care influențează percepția timpului
O analiză identifică mai multe cauze posibile pentru accelerarea percepției timpului. Teoria proporționalității sugerează că un an reprezintă o fracțiune tot mai mică din experiența totală de viață pe măsură ce vârsta crește. De asemenea, fenomenul numit „deficit de noutate” indică faptul că rutina reduce numărul de amintiri noi și distincte, făcând perioadele să pară comprimate. Totodată, activitățile repetitive pot determina creierul să funcționeze pe „pilot automat”, reducând atenția acordată trecerii timpului. Un alt factor menționat este rolul neurotransmițătorului dopamină, ale cărui modificări odată cu vârsta ar putea influența viteza percepută a timpului. În plus, stările de epuizare, stres sau monotonie pot genera amintiri mai puțin clare, ceea ce poate duce la o percepție a timpului mai scurtă în retrospectivă.
Recomandări pentru combaterea senzației de comprimare a timpului
Pentru a crea amintiri mai distincte, profesorul de inginerie mecanică Adrian Bejan, citat de The Independent, recomandă ieșirea din rutină și practicarea unor activități neobișnuite. Potrivit sursei, experiențele noi și neașteptate pot ajuta la crearea unor momente care să schimbe modul în care perioadele de viață sunt percepute atunci când sunt analizate retrospectiv.
