Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Lansarea proiectului „Gen Anti-Fake” vizează formarea tinerilor din 10 localități pentru combaterea dezinformării.
- Experții au identificat dezinformarea ca un fenomen permanent și un instrument de război hibrid, menționând rolul actorilor statali.
- Discuțiile au abordat tehnicile de manipulare digitală și modul în care nostalgia față de trecut poate influența percepțiile actuale.
Proiectul „Sub lupa: Conspirațiile demontate de tineri. Implicare pentru combaterea dezinformărilor anti-democratice / Gen Anti-Fake” a fost lansat printr-o conferință organizată de publicația citată, Europuls și Veridica. Inițiativa urmărește formarea unor rețele de tineri în 10 localități, inclusiv în zone rurale, pentru a dezvolta competențe de verificare a informațiilor și gândire critică.
Mecanismele dezinformării și actorii implicați
În cadrul dezbaterii, Cătălin Gomboș, redactor-șef al Veridica, a explicat diferența dintre „false news”, menite să genereze vizualizări, și „fake news”, care urmăresc obiective specifice. Acesta a menționat că Rusia joacă un rol important în campaniile moderne de dezinformare, care pot fi susținute de actori statali sau non-statali. Totodată, Luciana Alexandra Ghica, conferențiar universitar, a declarat că România se confruntă cu un război hibrid de cel puțin un deceniu, subliniind că dezinformarea este un fenomen permanent, nu doar un element al campaniilor electorale.
Tehnici de manipulare și impact social
Bogdan Oprea a clasificat tehnicile de manipulare în patru categorii: exploatarea tehnologiilor digitale, manipularea informației, tehnicile retorice și exploatarea vulnerabilităților psihologice. Jurnalistul Cătălin Striblea a avertizat că dezinformarea poate crea „realități paralele” și poate accentua diviziunile sociale prin schimbarea agendei publice. De asemenea, s-a discutat despre modul în care nostalgia față de regimul comunist este construită prin mituri, în timp ce datele istorice, precum alocarea de doar 2,4% din PIB pentru sănătate la finalul comunismului, oferă o perspectivă diferită asupra acelei perioade, conform analizei lui Ștefan Marius Deaconu.
