Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- În 2025, România a raportat 12.173 de cazuri noi de Alzheimer, cifra fiind de două ori mai mare față de anul 2014, conform INSP.
- Specialiștii avertizează că simptomele de memorie și comportament nu sunt neapărat semne inofensive ale îmbătrânirii și necesită diagnostic medical.
- Estimările indică faptul că numărul cazurilor de demență în România ar putea ajunge la circa 577.177 în anul 2050.
În anul 2025, sistemul de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) a înregistrat 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer, raportate de medicii de familie. Conform datelor furnizate de institut, acest număr este de două ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2014. Totuși, sursa precizează că aceste cifre nu reflectă probabil amploarea reală a afecțiunii, deoarece există persoane care nu primesc un diagnostic sau care sunt depistate doar în stadii avansate.
Semnele bolii și avertismentul medicilor
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă care reprezintă aproximativ 60-70% din cazurile de demență. Dr. Tărăbuță Mirela, medic primar neurolog la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, a subliniat că anumite modificări de comportament, memorie sau personalitate nu trebuie atribuite automat procesului de îmbătrânire. Printre semnele care necesită consult medical se numără uitarea frecventă, dezorientarea, dificultățile de gestionare a activităților zilnice sau pierderea noțiunii timpului.
Estimări privind evoluția demenței
Conform unei estimări a Institute for Health Metrics and Evaluation, numărul persoanelor cu demență în România ar putea crește de la 341.195 în 2019 la aproximativ 577.177 în anul 2050. La nivel european, raportul Alzheimer Europe din 2025 menționează că aproximativ 9,1 milioane de persoane trăiesc cu demență în statele UE, iar cifra depășește 12 milioane la nivelul întregului continent. La nivel global, peste 57 de milioane de persoane sunt afectate de această afecțiune.
Prevenție și factori de risc
Deși vârsta este principalul factor de risc, medicii indică faptul că acțiunea asupra a 14 factori de risc ar putea contribui la prevenirea sau amânarea a până la 45% dintre cazurile de demență. Printre factorii menționați de INSP se află istoricul familial, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2. Recomandările pentru reducerea riscului includ activitatea fizică, o alimentație echilibrată și menținerea relațiilor sociale.
