Pe scurt, de la Ziarist
REZUMAT AI- Uzucapiunea poate permite dobândirea proprietății fără cumpărare, dar posesia trebuie să fie publică, continuă și neîntreruptă.
- Pentru posesiile începute după 1 octombrie 2011, BizBrașov prezintă forma extratabulară, cu 10 ani, și forma tabulară, cu 5 ani.
- Dobândirea dreptului trebuie constatată și înscrisă în cartea funciară; simpla trecere a timpului sau folosința pentru altă persoană nu sunt suficiente.
Uzucapiunea, numită și prescripție achizitivă, este o modalitate de dobândire a proprietății fără cumpărare. Condiția de bază este o posesie utilă: persoana folosește imobilul în mod vizibil, public, continuu și neîntrerupt, comportându-se ca proprietar. Nu este suficientă folosința pentru o anumită perioadă, ci trebuie reunite toate condițiile prevăzute de lege.
Reguli în funcție de momentul începerii posesiei
BizBrașov explică faptul că regulile aplicabile depind de momentul începerii posesiei. Pentru posesiile începute înainte de 1 octombrie 2011, sursa indică vechea legislație, inclusiv Codul civil din 1864, care prevedea termene de 10, 20 sau 30 de ani pentru imobile, conform juridice.ro. Pentru posesiile începute după această dată, se aplică regulile Noului Cod civil.
Formele prevăzute de BizBrașov
Sursa prezintă două forme principale. Uzucapiunea extratabulară presupune, în principal, o posesie de 10 ani și poate fi folosită în situații prevăzute de lege, inclusiv când proprietarul înscris a decedat, a renunțat la proprietate sau imobilul nu este înscris în nicio carte funciară. Uzucapiunea tabulară are un termen de 5 ani și se aplică, conform publicației, persoanei înscrise în cartea funciară fără cauză legitimă, dar de bună-credință.
Dobândirea dreptului și detenția precară
BizBrașov precizează că uzucapiunea nu înseamnă dobândirea automată a proprietății după expirarea termenului. Dreptul trebuie constatat și înscris în cartea funciară potrivit procedurii legale. De asemenea, dacă cineva stăpânește imobilul pentru altă persoană și recunoaște dreptul acesteia, situația este, în principiu, detenție precară; simpla trecere a timpului nu duce la dobândirea proprietății.